Noi cu civilizatia, ei fara...

De cand am auzit stirea cu saracul baiat care a fost omorat in Ungaria, nu am vrut sa imi exprim deloc punctul de vedere pentru ca e o stire groteasca, oribila si care nu merita reamintita.
Dar pe parcurs ce tot ascult la televizor stirile despre ce s-a intamplat am reusit sa imi fac in cap o idée, care eu cred ca este foarte adevarata si care se potriveste perfect situatiei de zi cu zi.
Inainte sa spun ceea ce cred, reamintesc ce tot se spune la stiri cum ca tatal unuia dintre cei grav raniti, este un fost luptator de gherila in armata paramilitara sarba, si care acum conduce o formatiune de commando (official ei sunt un fel de BGS in Muntenegru dar care sunt antrenati precum soldati de armata). Tatal acelui baiat a zis ca a trimis acel commando format din 300 de oameni pe urmele alora, care nu-s numai 3, sunt mult mai multi. Ei bine eu vreau sa-I si prinda si sa-i aranjeze, stiti cum, deci sa-I faca mozaic pe jos. Acum incep ceea ce gandesc eu, ce s-o mai intoarcem in toate felurile cu libertatea, cu omul civilizat, civilizatia… Totul este o abureala. Deci, eu, majoritatea celor din jurul meu cu care traiesc si interactionez, noi, traim in civilizatie, restul au ramas in evul mediu, in lumea grotei, in cea a junglei. Este destul de limpede si clar ceea ce vreau sa exprim cu asta. Daca eu as fi un infractor, un criminal, eu normal, ca pot omori fara cea mai mica problema, cu sange rece, sa infig cutitu in unu, ca asa sunt eu conceput. Asa ca daca as fi infractor, as putea avea la mine cutite, bate, pistoale, exact cum au majoritatea fetelor trusa de machiaj la ele, asa au si criminalii armele alea la ei si mai mult decat atat nici nu ii opreste nimeni sa le si foloseasca. Restul, noi oamenii civilizati, care mergem la scoala, participam la ore de dezvoltarea vorbirii, care am fost invatati de ai nostri diverse povestiri, ca adevarul si dreptatea inving, ca binele invinge raul, tot felul de chestii din astea, deci noi astia, si daca am avea arme la noi, bai nu cred ca le-am folosi. Adica sa zicem ca as avea pistolul la mine si s-ar lua 2 tigani borati, care n-au alt scop in viata de cat sa se ia de oameni, bai nu cred ca l-as folosi, adica cum sa-l folosesc, daca moare, chiar sa-l impusc. Adica daca pe mine, pe tine, te enerveaza vreunu, nu scoti cutitul si il infigi in el ca la Darts, ca e impotriva a tot ce ai invatat si ce ti s-a spus pana acum. Sigur ca in unele situatii, daca nu ai ce sa faci si esti pe punctul sa mori daca nu bagi cutitu in ala, il bagi, dar nu te simti tu bine, adica ce am facut, tocmai am omorat pe unu, ma gandesc ca nu ti-e usor.
Ceea ce vreau sa spun in incheiere este ca, exista in lume, in mod evident, si se poate intampla oricui, un conflict, intre noi, partea invatata, culturalizata, care este net devaforizata in fata astora, car cum nu le convine ceva, infig cutitu in tine. De multe ori,vorbesc cu mama si ii zic: mama, inteleg e bine cu invatatura cu scoala, cu treburile astea, dar daca dau pe strada gresita si ma confunda unu si scoate cutitu la mine, eu ce fac? Ii zic o teorema, ii povestesc despre Eminescu despre Isaac Newton, dupaia cine stie crede ca-s cu gasca si scoate si pistolu. Ce faci in situatiile astea? Sigur ca nu primesc niciun raspuns. Stau si realizez, ca ce am fost eu invatat, lumea care mi-a fost mie prezentata ,este in total dezacord, cu ce este defapt in realitate, cu ce am citit si voi citi, cu tot, si ca defapt in situatii din astea critice, in care s-a aflat si saracul baiat , nu ai ce sa faci, ca esti total nepregatit.

Promit ca urmatorul post, va fi unul, frumos, vesel, si sper ca nu voi mai fi nevoit sa ma exprim asa de dur.